Ce se întâmplă cu corpul tău când sari peste mese

Publicat la: 13 Mar 2025

Multe persoane au zile în care sar peste mese din diverse motive: lipsă de timp, stres sau dorința de a-și ajusta alimentația. Uneori, se recurge la dieta post intermitent pentru a obține mai mult control asupra modului în care se consumă mesele de-a lungul unei zile. Dar cum reacționează organismul atunci când se confruntă cu pauze mai lungi între mese și ce schimbări pot apărea la nivel fizic și psihic?

Există și cei care aleg să bea cafea pentru slabire înainte de a mânca ceva solid. Această practică poate fi tentantă pentru cine își dorește să-și gestioneze greutatea, însă corpul uman are o serie de mecanisme complexe de adaptare, iar efectele se pot resimți în nivelul de energie, al sistemului digestiv și al stării de spirit. De aceea, este util să fie înțeles în ce fel poate influența un astfel de obicei starea generală de sănătate.

Cum reacționează corpul la lipsa de hrană?

Privarea de hrană pentru un interval mai lung decât cel obișnuit activează unele procese interne care pot fi văzute și în situații de stres pentru organism. În momentele în care nu există un aport alimentar constant, corpul începe să-și consume rezervele de energie, apelând în special la depozitele de glicogen din ficat și mușchi. După ce aceste resurse încep să se diminueze, organismul caută alternative și se poate orienta spre arderea grăsimilor, ceea ce poate fi un motiv pentru care unii oameni privesc postul ca pe o metodă de gestionare a greutății.

Totuși, atunci când apare foamea intensă, se pot instala stări de iritabilitate sau dificultăți de concentrare. Unii ajung să se simtă neputincioși la birou sau acasă, încercând să compenseze prin gustări mult prea consistente, ceea ce duce la un efect opus celui dorit. Unele persoane au relatat faptul că mesele neregulate îngreunează menținerea unui program de somn echilibrat, deoarece episoadele de foame pot apărea seara târziu sau în toiul nopții, perturbând odihna, potrivit Healthline.

În plus, corpul dispune de mecanisme subtile prin care semnalizează lipsa nutrienților și dezechilibrele. Deși o pauză alimentară ocazională nu ridică, în general, probleme severe, e bine să se observe reacțiile personale. Pentru unii, o mică întrerupere a micului dejun poate să stimuleze un pic starea de alertă, dar pentru alții, același obicei poate declanșa amețeală sau scăderi bruște ale tensiunii arteriale.

Beneficii și riscuri ale pauzelor alimentare prelungite

Unii consideră că pauzele alimentare pot contribui la reglarea poftei de mâncare. Prin oferirea unui repaus sistemului digestiv, se pot reduce senzațiile de balonare sau disconfort stomacal, mai ales pentru cei care obișnuiesc să exagere cu feluri de mâncare bogate în grăsimi. În același timp, există oameni care experimentează o creștere a clarității mentale în prima parte a zilei dacă nu mănâncă imediat după trezire. Această claritate poate să apară datorită faptului că organismul produce adrenalină și alți hormoni cu rol de creștere a vigilenței în lipsa alimentelor, încercând să găsească noi surse de hrană.

Pe de altă parte, pauzele frecvente și mari între mese pot favoriza mâncatul compulsiv. Persoanele care își impun restricții prea rigide și apoi cedează în fața foamei pot ajunge să consume, într-o singură masă, mai multe calorii decât ar fi mâncat în mod normal. Astfel, scopul de a menține un regim echilibrat e greu de atins. De asemenea, dacă pauza de la mâncare durează prea mult, corpul poate să intre într-o stare de conservare a energiei, încetinind metabolismul. Un metabolism încetinit afectează randamentul general și, contrar așteptărilor, poate să influențeze negativ orice încercare de a menține o greutate stabilă sau de pierdere în greutate.

Un alt risc presupune fluctuațiile bruște de energie. Cine sare peste mese poate să treacă rapid de la o stare de ușoară euforie și claritate mentală la episoade de oboseală. Aceste salturi pot fi derutante și pot crea un dezechilibru în activitățile zilnice, fie la locul de muncă, fie în timpul liber. Nu în ultimul rând, cei care au probleme de sănătate preexistente, precum afecțiuni gastrice sau dificultăți legate de absorbția nutrienților, pot fi mai sensibili și pot resimți efecte mai pronunțate.

Sunt și persoane care își doresc să introducă forme variate de post alimentar în rutina zilnică pentru a-și reseta organismul. Aceste persoane caută un echilibru în funcție de orele de somn și de programul de lucru, mizând pe controlul porțiilor în intervale limitate ale zilei. Un astfel de stil alimentar se bazează pe ideea că, după un anumit timp fără mâncare, organismul arde mai multe grăsimi. Există însă și voci care afirmă că acest lucru ține în mare parte de felul în care organismul fiecăruia se obișnuiește cu asemenea pauze. De aceea, în loc să existe o rețetă universală, e nevoie de observarea atentă a reacțiilor proprii.

Când poate postul deveni dăunător? Postul intermitent poate să susțină o stare mai bună atunci când e abordat cu măsură, însă dacă se transformă într-un obicei sever, apar semne care nu trebuie ignorate. Printre acestea se numără scăderea rapidă în greutate, lipsa de energie aproape constantă și probleme de concentrare care se prelungesc pe parcursul zilei. Deși cei care sar peste mese se așteaptă ca acest proces să le ofere o anumită flexibilitate sau lejeritate, în realitate, abuzul poate să ducă la deficiențe nutriționale.

Un sistem imunitar slăbit poate fi un semnal că organismul nu primește aportul necesar de vitamine și minerale. În plus, în cazurile extreme, pot apărea dezechilibre hormonale. Femeile pot remarca uneori dereglări ale ciclului menstrual, iar bărbații pot avea fluctuații de dispoziție și rezistență fizică scăzută. Situația se complică și mai mult în cazul celor care încearcă diferite tipuri de suplimente pentru a compensa pauzele alimentare, fără a avea o informare corectă. În loc de efecte pozitive, se poate ajunge la o tulburare a proceselor naturale de absorbție a nutrienților.

Cine dorește să adopte strategii de post alimentar trebuie să fie atent la semnalele de avertizare. De pildă, dacă apar amețeli persistente, stări de anxietate crescute sau dificultăți în a realiza activitățile zilnice, se recomandă reevaluarea regimului. Aceste semne pot indica faptul că organismul are nevoie de un aport caloric constant și de nutrienți esențiali. Chiar și în situațiile în care se respectă cantitatea de apă recomandată, corpul nu poate să obțină din lichide toți nutrienții necesari pentru susținerea vieții de zi cu zi.

Concluzie

Săritul peste mese nu se potrivește tuturor, iar organismul fiecărei persoane reacționează diferit în absența hranei. Dacă există un echilibru și se urmăresc semnalele transmise de corp, astfel de pauze pot să ofere avantaje pentru unii oameni, însă, dacă devin abuzive, riscurile depășesc beneficiile. E importantă conștientizarea impactului pe termen lung și adaptarea obiceiurilor alimentare în funcție de starea generală de sănătate și de nevoile individuale. Acordarea de atenție reacțiilor corpului poate să ofere cele mai bune indicii despre cât de util poate fi pentru fiecare să introducă pauze alimentare în stilul de viață.