Jocurile în arta vizuală

Publicat la: 31 Oct 2023

Jocurile și arta merg mână în mână. Arta este pentru artist o formă de joacă, iar jocul este pentru jucător o formă de artă. Artistul își crează operele împins de aceleași sentimente și impulsuri ca și jucătorul. Nu trebuie să fie de mirare atunci că pictorii au ales, de-a lungul timpul, să reprezinte diferite activități de joc în picturile lor.

Cel mai faimos tablou despre jocuri este Jocurile copiilor de Pieter Bruegel. Acesta reprezintă peste 250 de copii jucând mai mult de 90 de jocuri, și a fost terminat de pictat în 1560. În tablou apar și adulți care sunt ocupați cu treburile serioase ale vieții. Scena este foarte încărcată, iar pictorul pare să compare seriozitatea vieții adulte cu naivitatea copilăriei.

Chiar și artiștii din ziua de azi se folosesc de joc pentru a-și produce operele de artă. Avansul tehnologiei a contribuit foarte mult la inventarea și dezvoltarea unor noi forme de artă. În prezent, majoritatea jucătorilor practică formele lor de artă pe platforme de jocuri și de poker online.

În acest articol dedicat artiștilor și jucătorilor de orice fel, vom explora cum sunt reprezentate jocurile strategice precum șahul și jocurile de cărți în pictură.

Șahul în pictură

Fiind unul dintre cele mai vechi și populare jocuri, șahul este reprezentat frecvent în cărți, filme și pictură drept dovada supremă a forțelor intelectuale. Primul tablou care înfățișează șahul datează din 1143 și poate fi admirat în Palatul Normanzilor din Palermo.

În istoria mai recentă, Salvador Dali și Pablo Picasso au omagiat jocul de șah în multe tablouri, amândoi fiind jucători pasionați în viața reală. Dali chiar a confecționat și table și piese de șah. Același lucru au făcut și alți artiști moderni și contemporani precum Yayoi Kusuma, Paul McCarthy și Rachel Whiteread.

Două din tablourile renumite despre șah sunt Jucătorii de șah de Thomas Eakins și Soldatul la un joc de șah de Jean Metzinger.

Jucătorii de șah de Thomas Eakins

Un tablou pictat în 1876, Jucătorii de șah îl înfățișează pe tatăl artistului observând un joc în plină desfășurare între tânărul pictor George Holmes și profesorul în vârstă de franceză Bertrand Gardel. Respectul pictorului pentru tatăl său este evident prin modul cum acesta este portretizat în tabloul. El pare să aibă atitudinea nonșalantă a observatorului imparțial în timp ce jucătorul tânăr încearcă să-l învingă pe cel în vârstă prin a-i lua toate piesele.

Soldatul la un joc de șah de Jean Metzinger

Soldatul la un joc de șah este un tablou în ulei realizat în genul cubismului de Jean Metzinger în 1915. Subiectul tabloului pare să fie un autoportret deoarece în acea perioadă Metzinger a fost chemat la război. Pictorul a ales să nu reprezinte ororile întâlnite pe câmpul de luptă ci pe un soldat așezat la o masă de șah cu o țigară în gură. Tabloul poate fi interpretat drept o reprezentare a soldaților care vor să uite de sentimentele de groază provocate de război printr-un joc de șah. În Soldatul la un joc de șah, jocul nu este decât o simplă distragere de la realitate.

Jocurile de cărți în pictură

La fel ca șahul, jocurile de cărți au fost și sunt frecvent reprezentate în pictură. Pictori din toate timpurile au găsit inspirație pentru tablourile lor în jocurile de cărți și participanții lor. Mulți dintre ei au vrut să examineze controversa jocurilor de noroc și aspectele sociale ale acestora în operele lor.

Câinii jucând poker de Cassius Marcellus Coolidge

Seria de tablouri Câinii jucând poker este, fără îndoială, una dintre cele mai cunoscute despre jocul de poker. Acestea au fost pictate în stil kitch la începutul anilor 1900 la cererea firmei de publicitate Brown & Bigelow și reprezintă un grup de câini fumând și jucând poker. Multe filme, piese de teatru și alte forme de artă vizuală au folosit această serie drept inspirație pentru anumite scene.

Un showdown de Albert Beck Wenzell

Wenzell a pictat Un showdown în 1895. Tabloul descrie un grup de bărbați îmbrăcați la costum așezați în jurul unei mese de poker, gata să-și arate mâinile. Pictura se face remarcată prin faptul că imită cu exactitate competitivitate și natura confruntațională a jocului de poker. Jucătorii încearcă să mimeze relaxarea dar atmosfera tabloului e plină de anticipație și tensiune.

Cartoforii de Caravaggio

Tabloul lui Caravaggio din 1594 reprezintă o descriere a lipsei de onestitate și integritate a unui jucător de cărți de noroc și a prietenului său în timpul unui joc cu un tânăr naiv care pare să provină din înalta societate. Cartoforul ține ascunse la spate două cărți iar prietenul său are privirea îndreptată la mâna tânărului nobil și ține trei degete ridicate, un semn reprezentând probabil cărțile acestuia. Lumea periculoasă a jocurilor de noroc a acelor timpuri este zugrăvită în tablou și prin prezența pumnalului agățat de centura cartoforului.

Jocul, sub orice formă, face parte din natura și istoria umană. El va continua să inspire artiști de peste tot.